Cea mai frumoasă zi a lui 2016

Cred că am trăit deja cea mai frumoasă zi a acestui an. Dacă anul trecut am petrecut cea mai frumoasă zi singură, în curtea unei case din Muzeul Satului, anul acesta povestea a fost cu totul alta. În dimineața aceea purtam cămașa lui și lenjeria de dantelă albastră Victoria’s. Încălțată cu pantofii cei noi, picioarele mi se odihneau pe umărul lui drept.  Păru-mi era încă ondulat și ușor vâlvoi.

Dormea când m-am ridicat din pat, am luat cămașa lui lila cu mânecile suflecate și am mers în bucătărie să pun ibricul pe foc. Pentru el renunțasem în seara precedentă la tot. În minte îmi reveneau imaginile serii: el căutându-mă prin mulțime, mâna mea în mâna lui, agrafele ce mi le scotea una câte una din păr în fața oglinzii.

-Tu ești, tu ești..

Nu a continuat. Cine sunt eu? Nu l-am întrebat niciodată, cu toate că nu-mi spusese asta pentru prima dată.

Am pus cafea în ceașcă și am luat o înghițitură din licoarea magică. Am observat apoi pantofii cei noi ce-i abandonasem pe balcon. Trecuseră aproape trei săptămâni de la intervenția la picior, iau eu îi luasem cu câteva zile înainte de aceasta. I-am încălțat. Când i-am cumpărat, el mi-a spus că vrea să mă vadă cu ei și atât. Și eu îl așteptasem exact așa o noapte întreagă. Nu a mai venit și a spus apoi că nu va mai veni niciodată.

Dar venise. Dormea iar în patul meu. Cămașa lui mă acoperea. M-am așezat în partea opusă a patului și mi-am pus picioarele încrucișate pe umărul lui drept. L-am trezit. Mi-a privit pantofii mov și a zâmbit. Nu a spus nimic dar nici nu era nevoie, atât de evidente-i erau gândurile. Am fost cea mai frumoasă femeie de pe pământ în momentul acela. Eram îndrăgostită și fericită.

De atunci au trecut câteva luni. Dacă închid ochii sunt însă iar în dimineața în care am purtat pantofii mov cu toc în pat; în dimineața în care el îmi săruta abdomenul și eu mă gâdilam; în dimineața în care el îmi spunea:

-Și când mă gândesc că alte femei se plâng de monotonie și tu nici măcar nu știi ce te așteaptă.

Și când mă gândesc că el habar nu are câtă răbdare am…

186eccd03bb39bd76bf1af9cd7ccc7f9

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s